publicat inițial AICI, în cadrul rubricii Cadranul autorului (Culorile răsăritului) Lumina se ivise deja, iar el n-avea nicio idee. Se gândise, se foise, uneori chiar adormise, dar tot… Citește mai mult pe „Vârstele camerelor #cadranulautorului”
Etichetă: proza scurta
„Cu taxă inversă”
Se spune că tinerii sunt cei care îi părăsesc pe părinți, luându-și viața în propriile mâini. Asta e normalitatea (?!). La noi a fost invers, de parcă… Citește mai mult pe „„Cu taxă inversă””
Ozana, viața-i un covrig (ultima parte)
PRIMA PARTE E AICI Neavând „origini sănătoase”, drumul Ozanei a fost sinuos, presărat cu hăituiri. Încă de tânără. Părinții voiseră să facă din ea un inginer de… Citește mai mult pe „Ozana, viața-i un covrig (ultima parte)”
Ozana, viața-i un covrig (prima parte)
O găsesc pe Ozana în același loc unde o lăsasem iarna trecută. Se holbează, locuită de admirație, la tangoul sălbatic al frunzelor de toamna trecută. Spectacolul brutal… Citește mai mult pe „Ozana, viața-i un covrig (prima parte)”
Casă din natură
Pe-o ramură-mi stătea o cameră întreagă. Eram mică, iar copacul mă conținea cu ușurătate. Eu eram, el era, și deși ne situam pe poziții de egalitate, nu… Citește mai mult pe „Casă din natură”
Cartierul nebunilor
În ziua când mi s-a dat pe mână un reportaj atât de serios pentru o publicație mult prea cusurgie, am avut un blocaj pe loc. Ceva nu… Citește mai mult pe „Cartierul nebunilor”
Vârstele camerelor
Lumina se ivise deja, iar el n-avea nicio idee. Se gândise, se foise, uneori chiar adormise, dar tot nu găsise soluție vorbelor babei Dochia. Ce-o fi vrut… Citește mai mult pe „Vârstele camerelor”
Solitaritate
inițial publicat pe Literatura pe tocuri – Ce ți-e și cu iarna asta! Vine când o taie capul. Mă întorc cu fața spre Tudor. Îl găsesc aranjându-și șevaletul… Citește mai mult pe „Solitaritate”
Cine e ca Dumnezeu?
Ultimele zile de octombrie fuseseră neașteptat de calde, dar căldura îi făcea bine lui Mihai. Îl liniștea. Până și psihologii erau de acord că o minte agitată… Citește mai mult pe „Cine e ca Dumnezeu?”
Coridorul
Era un băiat retras, iar Mama nu reușise să-l facă mai sociabil. Rămânea la ale lui: internet, câteva cărți, jocuri de computer vechi, de care nu voia… Citește mai mult pe „Coridorul”
Mihai Cotea. 