secvențe:
Senzația prizonieratului o vlăguia.
Erai undeva acolo, pe pat, zăcând și respirând imperceptibil, o știa prea bine. Rămase locului, oprită brusc de un gând. O amintire ca un val îi spălă intenţia de-a se apropia de tine. Îşi amintise de ea, de ea însăşi, pentru prima oară după mult timp. Fusese mereu acolo, lângă tine, luni în șir. Nedezlipită.
Aștepta să te trezești și să o recunoști, să le arăți că nu a fost totul în zadar. Că a meritat.
Te ținea strâns și se gândea cum ar fi putut să se piardă fără să se abată de la drumul tău.
***
— Am visat împreună, îți răspunse.
— Dar nu despre vise e vorba.
— Da, nu despre vise vorbim, ci despre realitate. Un vis care se măsoară-n ani.
Știi? Asta vreau cel mai tare, zău. Să rămânem așa. Noi și liniștea.
***
-Greșeala mea e că par. Nu mai vreau să par. Cam despre asta-i vorba. Daniel, gândește-te! La ce bună toată averea când nu reușim decât să ne împleticim prin viață?
***
Elena te iubea prea mult, altfel n-ar fi rămas cu tine în toate acele momente de coșmar pe care le trăiai.
Ar fi plecat.
Unde să fi plecat?
Unde avea de plecat?
_________________________________________________________________
Cu aceasta, închei seria profilurilor de personaj dedicate romanului La capătul șoaptelor, nu înainte de a vă reaminti că volumul se află la preț promoțional până la 1 ianuarie 2021

A republicat asta pe Colțul Cultural.
ApreciazăApreciază