Interviu cu autorul Mihai Cotea – Ce-ai făcut în ultimii 4 ani?

publicat inițial pe site-ul Literatura pe tocuri

 

1.Ce planuri în plan personal sau profesional vi s-au împlinit( cărți traduse, concursuri, publicat afară, premii, înființare de editură)
Mi s-au împlinit multe planuri în ultimii 4 ani, toate frumoase și îmbucurătoare. La concursuri nu prea particip, deci nu a fost cazul vreunui premiu, în schimb am fost și încă sunt membru în juriu la concursul de creație artistică „Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, încă de la prima ediție, în 2017. Acest concurs este lansat și susținut de asociația culturală „Cartea, izvor de cultură”, la care sînt co-fondator. De asemenea, în acești ani, tot în cadrul asociației, s-a lansat revista „AC”, unde sunt manager de proiect și, totodată, editor coordonator, un proiect foarte drag mie și care propune subiecte de cultură extrem de variate. Revista se poate consulta pe platforma Issuu.  
 

2.Ce cărți ai mai publicat?
În privința volumelor de autor, din 2016, când apărea „Eu și Mia”, am mai lansat încă trei volume – două romane („Oameni și granițe”/2017 și „La capătul șoaptelor”/2020) și un volum de versuri și microproze, „Fosfene dintr-o altă viață” (2019).
De asemenea, am co-tradus, alături de Daniela Marin, volumul de povești pentru copii „Aventurile lui Lulu” (2018), de Louise Hay, carte apărută la editura Cartea Daath, cu care colaborez frumos de atunci.
 
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 109731227_591518074844867_5603420040168883171_n-635x357-1.jpg
3.Spune-ne câteva cuvinte despre ele
Voi începe cu romanele. „Oameni și granițe” este un roman psihologic în care lumina reflectorului cade pe două personaje, mamă și fiică, unite printr-o legătură mai puțin ortodoxă – o crimă. Ambele sînt mânate și caracterizate de o dorință spre libertate fără limită, care le va marca atât viețile lor, cât și ale apropiaților. Dacă la romanul meu de debut, „Vremea tornadei” (2015), porneam de la mai multe grăunțe cu greutate biografică, la acest roman am căutat să mă depărtez câțiva pași buni de mine și să mă joc cu posibilitatea. Suspansul și acțiunea romanului sînt punctele lui forte.
Cel mai recent roman al meu, „La capătul șoaptelor”, a pornit de la o știre din media pe care o citeam pe când terminam prima variantă a romanului „Oameni și granițe”. Știrea privea operația de transplant de cap, pe autorul ei, doctorul Sergio Canavero și pe voluntarul acestei operații, Valeri Spiridonov. Cartea nu este horror, cum poate părea unora, nici S.F. 100%, ci este un mix de genuri, sub-genuri și elemente poetice cu care am încercat să jonglez în căutarea trasării unei ipoteze nu foarte departe de realitatea noastră. În același timp, povestea redă impactul pe care-l are destinul unei persoane asupra apropiaților săi, temă abordată des în scrierile mele. Personajele acestei cărți par a fi piesele unui puzzle, împreună creează o imagine pe care cititorul o va decripta și interpreta abia în ultimele pagini ale cărţii, prin contribuția naratorului, un personaj totalmente aparte.
Nu în ultimul rând, volumul de versuri și microproze „Fosfene dintr-o altă viață”, este un vis împlinit. Nu plănuiam să lansez un volum de poezii, dar anul trecut, la sfatul mai multor persoane, dar și datorită faptului că mi-am găsit un stil potrivit pentru vocea eului liric, am făcut și-acest pas. Poemele mele nu prea sunt construite pentru a fi recitate, ele au o puternică amprentă vizuală și conceptuală, dar ating teme cu care mulți cititori sînt familiari – căutările și reflecțiile proprii, auto-analiza, societatea, iubirea de natură și iubirea de mare sau doar iubirea, lecțiile vieții, amintirile etc. Partea a doua a cărții este rezervată unui ciclu de 12 micro-proze, intitulat „SensibiloSofía”, în care am abordat, cu accente dulci-acide, prin vocea unui personaj denumit Sofía, multe dintre bagajele cu care ne îngreunăm drumul noi, ca oameni. Problematica familială, a etichetelor cu care ne umplem viețile și biografiile, dezamăgirile, falsa apropiere, tarele sociale și mai multe introspecții incomode. Consider că aceste micro-proze au o doză reală de poezie, astfel că locul lor se justifică deplin în continuarea primei părți, alocate versurilor, intitulată „din syrinx”, care deschide volumul „Fosfene dintr-o altă viață.

 

INTERVIUL INTEGRAL POATE FI CITIT PE SITE-UL LITERATURA PE TOCURI”

3 gânduri despre „Interviu cu autorul Mihai Cotea – Ce-ai făcut în ultimii 4 ani?

    1. Mihai dovedește o personalitate complexă, o foame de viață și cunoaștere, de lectură și de scriere, care îl conduc spre un destin ales. Felicitări cu miile și împlinire!
      Cu mare drag, Anica

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s