3 gânduri despre „mă dedau mlaștinilor ca fiu risipitor (puiul dioramei)”
„dedarea” asta e refugiu – fie și în mlaștină – refuz, revoltă, repliere…, dar și un bob de încredere, speranță, cu „din fericire” și „bleu ciel”… Of, viață de artist, poet, „fiu risipitor”, adunător… Drag de zbaterea ta…
Mihai Cotea. 
„dedarea” asta e refugiu – fie și în mlaștină – refuz, revoltă, repliere…, dar și un bob de încredere, speranță, cu „din fericire” și „bleu ciel”… Of, viață de artist, poet, „fiu risipitor”, adunător… Drag de zbaterea ta…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoasă şi interesantă viziune, AAF! 🙂 Mulțumescu-ți! Refugii în fețe şi suprafețe… prin dormitor 🙂 o altă descriere-portret.
Drag 🙏
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe Colțul Cultural.
ApreciazăApreciază