Epopeea micului Kin (VII)

7. (-gonie)

 

 La 1440 de pași depărtare, micul Kin se lăsa iubit de-un soare D( la vitamină)

bur, bur, burden, your lover is a northern

bur, bur, burden, your lover is a northern

bur, bur, burden, your lover is a northern;

căci de nu se lăsa colorată-n strop măicuța Foaia,

el nici că accepta din naștere-n plexu-i raza.

Gălbenușului de soare i se cam năzare

să-i crească-n inimă micuțului o mare

din dor de depărtare pe axa verticalității

unde-i făcuse cu mâna vieții din mijlocul porții

(pe care ușă-și făcuse intrarea?

pe a) din dos, pe care scrie Percepția)

te-am lovit complex în plex când îți spusei cine era să-i fie mamă:

Kosmogonia lui Penderecki,

o altă variantă din Monada perechii:

e-teee-ri-fi-caaa-reee (fără nicio supărare)

i-un cântec ce are doar o (si)labă mare,

un monosilabism cât zarea (cea din a pieptu-i unde-și zăvorâse marea);

„Să năzărim cu toții! ”

(bur, bur, burden, his love will be a northern)

Și cum se scrie?  Eternitate sau eteritate?

i-un N în plus și-n nașterea lui, copilul dulce-acrișor al vinului (Kin, destin de manechin)

și-n el îi poartă mama soarta (în jos și-n sus și-N)

de unsprezece ori câte unsprezece desăvârșit-am triada

ușilor de membri,

pentru fiecare câte-o ieșire, de-acum,

micuțul pornește-n plutire

(povară, povară, povară, iubirea-i va fi ca o fecioară)

 

foto: Pinterest