Îi mulțumesc autorului Mihai Cotea pentru că mi-a dat ocazia să îl citesc.
De asemenea, mulțumesc și domnului Dăncuș Doru Ștefan de la editura Singur, care a mijlocit legătura cu autorul.
Încă de la primele rânduri mi-a plăcut stilul de scriere a lui Mihai Cotea. În sfârșit mă reîntâlnesc cu un autor român care nu mă duce în lume fanteziste, ci abordează realitatea zilelor noastre.
Ne introduce în lumea romanului prin intermediul lui Toni, un băiat neînțeles de cei din jur, umilit la școală de colegi, cu părinții aflați în străinătate, crescut de o bunică, având o prietenă de joacă specială.
Cuplul romanului este reprezentat de Dorina și Horațiu, doi soți care au pierdut de mult timp plăcerea traiului în comun. Dacă Dorina e stăpânită obsesiv de ideea de a cumpăra un pian, Horațiu își divinizează șeful, domnul Cozma.
Autorul ne vorbește în mod alternativ de cele două grupe de personaje până când destinele lor se întrepătrund într-un mod nu tocmai plăcut.
Dorina lucrează la o agenție de imobiliare și ajunge să afle de casa lui Toni de la un bărbat de care o leagă o poveste veche și nu tocmai de laudă. Ea vizitează casa pe când doar copilul se află acasă, iar când acesta îi spune bunicii, inițial aceasta nu îl crede.
Aflând despre situația cu casa, Mirabela, mama lui Toni apare din Spania fără a anunța. O va demasca pe Dorina, într-un final. Universul lui Toni se cam tulbură la apariția mamei, de care îl leagă doar amintiri vagi. Totuși, se bucură cum poate doar un copil singur de venirea ei. Nici ei nu îi spune Toni despre situația școlară dezastruoasă, fiindu-i frică de repercursiuni.
Larisa este fiica Dorinei și a lui Horațiu, o tânără lăsată să își urmeze drumul după cum vrea, lucru care va duce la o situație nu tocmai plăcută în care mama află că e posibil ca odorul ei să facă video-chat.
Dacă am menționat că Dorina va fi, în final, demascată de proprietara casei, Mirabela, bucuria lui Horațiu de a deveni partener la firmă, va fi de scurtă durată deoarece domnul Cozma va fi urmărit de autorități datorita neregulilor, astfel că va fi găsit și el cu aceeași vină.
“Vremea tornadei” este un titlu ce evidențiază atmosfera din carte. Fiecare personaj va trece prin o tornada reprezentată de o problemă ce pare fără rezolvare dar care în timp se va soluționa cumva.
În finalul cărții, Horațiu va lua o hotărâre neașteptată, dar explicabilă prin natura pățaniei lui cu șeful, nu tocmai onest. Larisa își va urma drumul dorit. Mama lui Toni pleacă din nou. E clar că venirea ei a fost doar o tornadă, apoi, ca și în cazul acesteia, totul revine la liniștea normalului, iar apele tulburi devin liniștite.
Un roman care va încânta cititorul cu siguranță. Există o naturalețe în modul de narare al evenimentelor, există și reflexii personale ale autorului vis a vis de acțiunile personajelor. O carte ce reprezintă o bucată din realitatea tipic românească actuală, fără artificii inutile.
Vă recomand cartea cu drag.
Sper să citesc și cealaltă carte a autorului, Eu și Mia.