pentru Dumnezeu zâmbiți căci singura constantă a vieții e schimbarea și pentru asta zeii râd cu o poftă astronomică scuipând
Cu capul lăsat mâinilor pradă stând în acea seară tardiv legat întunericului micul semnal azur al computerului proiecta pe halatul meu furtuni ale neputinței
Luțică #triburi
S-a făcut seară când am ajuns la mica ei „grotă”. Imediat după ce ciocănesc în ușă, Damaris deschide și-mi face loc să intru. Nu ne salutăm nici… Citește mai mult pe „Luțică #triburi”
A iubi pe cineva ca pe un Dumnezeu #triburi
Remus își lasă ceașca pe podea, băută pe jumătate. Mi-o ia și pe a mea și o pune lângă a lui, apoi ne întindem pe pat și… Citește mai mult pe „A iubi pe cineva ca pe un Dumnezeu #triburi”
Parada a început devreme #triburi
Parada a început devreme. Puțin înainte de a se crăpa de ziuă. Mișelește, pe nepregătite, ca-n multe alte episoade din istorie. Orele de dinaintea dimineții sunt, întotdeauna,… Citește mai mult pe „Parada a început devreme #triburi”
e cruntă luna în care m-am născut #poeM
e cruntă luna în care m-am născut o simt și știu că zăpada nu-și mai spune povestea și cerul trimite săgețile liniștii gri iar lumea intră tacit… Citește mai mult pe „e cruntă luna în care m-am născut #poeM”
Soarele iernii nu mă privește #poeM
1. soarele iernii nu mă privește și nu-mi doare un ochi dezlipit de Sine de mine de ceea ce vine ține inima-n tine la radio (despre Noi… Citește mai mult pe „Soarele iernii nu mă privește #poeM”
O zi obișnuită cu Remus și Gabriela #triburi
Îmi amintesc cum am plecat de la circ cu Gabriela, ea debita ceva pe drum despre viața de circar și cum i s-ar fi potrivit ei un… Citește mai mult pe „O zi obișnuită cu Remus și Gabriela #triburi”
Ilustrată din Transtatalia cu palmier nins…
Dacă în Transtatalia ar fi iarnă, Gabriela și-ar petrece Crăciunul alături de iubirea ei mică, Misha și de toți cei cărora le pasă. Adică alături de… Citește mai mult pe „Ilustrată din Transtatalia cu palmier nins…”
pfn*
*poem fără nume
Mihai Cotea. 